10 Trenduri și soluții pentru un viitor sustenabil în energie
1. Decarbonizarea în contextul anului 2022
În contextul crizei generate de conflictul militar din Ucraina, statele din Vestul Europei încep să caute în mod accelerat soluții care să înlocuiască sursele de energie pe bază de combustibili fosili cu unele alternative. În încercarea de a reduce dependența de Rusia, al doilea cel mai mare furnizor de gaze naturale din lume, statele occidentale trebuie să suplinească cererea de energie în creștere, dar și să facă investiții pentru înlocuirea acestei surse de energie.
În România, importurile de gaze sunt mici comparativ cu alte state. În vârfurile de consum, este nevoie de 20% gaz din sursă externă, țara având deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic - 40% din energia electrică produsă în România provine din surse regenerabile.
Totuși, în ultimii ani, România a suferit o scădere a atractivității în ceea ce privește investițiile în energie regenerabilă, parțial din cauza lipsei de reglementări și a sprijinului guvernamental adecvat. Potrivit celui mai recent clasament EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI), în ciuda faptului că România s-a poziționat printre primele 40 cele mai atractive țări în materie de energie regenerabilă în 2015 (locul 34), în 2020, țara noastră a scăzut sub acest top, fiind depășită de țări europene precum Polonia, Grecia și Austria.
La nivel mondial, populația lumii se află pe un trend ascendent, iar cererea pentru energie este și ea din ce în ce mai mare. Satisfacerea unei cereri insațiabile de energie necesită o nouă abordare din partea pieței globale de energie.
Printre soluțiile care pot accelera procesul de înlocuire a surselor de energie bazate pe combustibili fosili cu unele alternative se află producerea de hidrogen curat, obținut prin electroliza apei ce folosește electricitate din surse regenerabile și care nu emite gaze cu efect de seră în timpul producerii.
Pe lângă această soluție de natură tehnică, organizațiile și instituțțile guvernamentale ar trebui să se alieze în încercarea de a avea o viziune comună și de a-și concentra eforturile și resursele în direcția cea bună. Rețele precum Global Commons Alliance (GCA) oferă un cadru holistic pentru a crește implicarea partenerilor, a maximiza acoperirea angajamentelor existente și a monitoriza progresul acestora.
2. Descentralizarea energetică a României
Invadarea Ucrainei a condus la numeroase sancțiuni economice pentru Rusia, dar și la modificări ale prețului energiei ce au afectat puternic consumatorii casnici, dar și companiile, mai ales pe cele din producție. În România, peste 20.000 de IMM-uri și-au încetat activitatea din noiembrie anul trecut, iar mari unități industriale precum Azomureș sau ALRO iau în calcul reducerea sau încetarea producției din cauza costurilor energetice.
Soluțiile sunt necesare acum, de vreme ce criza militară a generat și o criză a energiei ce se desfășoară concomitent cu conflictul. Deși statele occidentale se aflau deja într-un proces de înlocuire a surselor de energie pe bază de combustibili fosili cu unele regenerabile, scumpirile prețurilor la energie și dependența acestor state de un furnizor problematic de gaze naturale a condus la nașterea initiativei REPowerEU. Aceasta aparține Comisiei Europene și presupune o acțiune comună la nivel european pentru o energie mai accesibilă din punct de vedere al prețurilor, mai sigură și mai durabilă. Pe termen scurt, REPowerEU are ca obiectiv scăderea cererii UE de gaz rusesc cu două treimi până la finalul lui 2022.
Pe termen scurt, soluțiile pentru România privesc creșterea rapidă a capacității de producție și măsuri de protejare a consumatorilor. Pe termen mediu, pentru a scădea gradul de dependență, posibilele soluții privesc crearea de depozite de gaze în zonele fostelor galerii de exploatare a sării pe lângă care trece și o magistrală de gaze naturale, grăbirea legii offshore care să permită exploatarea de gaze naturale din Marea Neagră și reînceperea exploatării de cărbune intern prin intermediul unor blocuri energetice deja existente, dar care nu mai produc energie, precum cele ce aparțin de Complexul Energetic Oltenia.
3. Sărăcia energetică: o veche criză
Sărăcia energetică este o problemă larg răspândită în toată Europa. Între 50 și 125 de milioane de persoane nu își pot permite un confort termic adecvat. În România, deși prețurile la energie se regăsesc în treimea inferioară a valorii comparativ cu alte state din UE, accesul cetățenilor la confortul termic este scăzut din cauza puterii de cumpărare scăzute.
Potrivit recomandărilor Comisiei Europene, România ar trebui să-și definească obiectivele în ceea ce privește sărăcia energetică în conformitate cu specificul național. Soluțiile pentru 2022 privesc protecția socială a cetățenilor cu venituri scăzute care să atenueze șocurile creșterilor bruște la energia electrică așa cum a fost cazul imediat după izbucnirea conflictului militar din Ucraina. Alte soluții pentru depășirea crizelor energetice resimțite de consumatorii casnici privesc asigurarea de sprijin de natură non-financiară pentru consumatorii vulnerabili prin posibilitatea unor eșalonări la plată (plata în tranșe a facturii de energie electrică) și acordarea de ajutoare.
4. Inteligența artificială și analizele predictive (foresight)
Conflictul din Ucraina reprezintă și începutul unui război digital, în care securitatea cibernetică cu privire la infrastructura energetică va fi în pericol de a suferi din ce în ce mai multe atacuri ransomware. În 2021, industria energetică s-a confruntat cu preocupări legate de fiabilitatea rețelei și a fost nevoită să se adapteze, în același timp, la o cerere crescută de surse regenerabile de energie. Ultimii doi ani de pandemie au accelerat adoptarea noilor tehnologii precum cloud computing, AI, machine learning și 5G de către cele mai mari companii din lume. Printre sectoarele cele mai afectate de această transformare se numără cele ale producției, serviciilor financiare, sănătății și energiei.
Unul dintre cele mai importante trei trenduri pentru 2022 privind folosirea inteligentă a tehnologiei în sectorul energetic este utilizarea 5G ce ar permite un grad mai mare de fiabilitate și securitate a conexiunilor dintre contoarele inteligente și senzori, încorporarea mai ușoară a surselor de energie regenerabilă în rețea și o utilizare mai mare a contoarelor inteligente pe dispozitivele mobile, de care vor beneficia atât furnizorii, cât și consumatorii.
Un alt trend care este si o soluție pentru securitatea cibernetică a infrastructurii energetice este migrarea către cloud. Astfel, companiile vor putea să gestioneze o cantitate mare de date într-un mod eficient și sigur. În ceea ce privește eficiența enegetică, una dintre strategiile cheie pentru gestionarea crizei energetice din România, inteligența artificială poate spori precizia estimărilor prețurilor și a cererii, astfel încât consumul de energie să fie optimizat. România poate miza pe aceste tehnologii pentru a accelera cercetarea în vederea stocării pe termen lung a energiei.
5. Apărare militară eficientă energetic
Încă din 2008, rolul NATO în asigurarea securității energetice a fost recunoscut ca fiind unul important în cadrul Summitului de la București. Securitatea energetică este esențială pentru apărare și reziliență, iar atacurile cibernetice asupra infrastructurii energetice au tras un semnal de alarmă pentru sporirea vigilenței și a adoptării de soluții tehnologice pentru întărirea securității.
Pe lângă securitate, NATO îți propune să reducă nivelul emisiilor poluante produse de tancuri, avioane şi nave de luptă. Soluțiile pe care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a menționat în dezbaterea “New Ideas for #NATO2030” sunt folosirea de combustibili alternativi și înlocuirea generatoarelor clasice cu panouri solare. Alte soluții pe care Stoltenberg le ia în considerare sunt diversificarea surselor necesare de energie (un mix între surse regenerabile și combustibili fosili), creșterea gradului de conștientizare în rândul organizației și implementarea elementelor fundamentale de eficiență energetică în strategia globală a NATO.
6. Consolidarea politicilor energetice pentru a susține tranziția verde la nivel național
Războiul din Ucraina pune presiune și mai mare pe România pentru a face tranziția spre energia verde. Dacă înainte de 2022, planurile pentru dezvoltarea sectorului energetic includeau măsuri care să aibă în vedere respectarea mediului și combaterea efectelor schimbărilor climatice, în prezent, folosirea unor resurse alternative de energie a devenit vitală în încercarea de a elimina dependența de Rusia, al doilea cel mai mare furnizor de gaze naturale din lume.
Soluțiile pe plan național privesc strategiile și investițiile programate conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondului de Modernizare. Valoarea investițiilor pe care România le va putea realiza utilizând fonduri europene prin intermediul PNRR și Fondului de Modernizare depășește 16 de miliarde de euro, în domenii precum energie regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerare, biocombustibil sau modernizarea infrastructurii energetice.
În încercarea de slăbire a dependenței României de gazele naturale din Rusia, România are în vedere și creșterea capacității de producție de energie electrică pe bază de cărbune, punere în funcțiune a unor hidrocentrale sau investițiile în energie nucleară. Riscul major pe care aceste soluții rapide le ridică este creșterea dependenței de combustibilii fosili care, în primă fază, a condus la insecuritate energetică și război. Alternativa care presupune costuri mai mari și eforturi de durată este energia verde.
7. Certificările energetice: noile instrumente pentru atragerea investițiilor verzi
Sectorul industrial a suferit o transformare masivă în ultimii ani, că urmare a izbucnirii pandemiei și a transferării unei mari părți a comerțului cu amănuntul în mediul online, prin intermediul platformelor. Acest fenomen a avut un efect în lanț și a condus la o cerere crescută de spații de depozitare, logistică și distribuție. În mijlocul acestei schimbări care se așteaptă să continue pe tot parcursul anului 2022, este necesară îmbunătățirea rapidă a performanței companiilor. Toate acestea, fără a neglija impactul asupra mediului.
Normele BREEAM și LEED oferă companiilor soluții pentru a reuși să se adapteze acestor noi provocări, atât pentru construcția de clădiri noi, cât și pentru modificarea structurii celor existente. Astfel, tranziția spre energia verde presupune nu doar înlocuirea generatoarelor clasice cu panouri solare, ci și construcția de clădiri care încorporează astfel de sisteme. Certificarea sustenabilă a clădirilor cuprinde procese precum eficientizarea încălzirii, prepararea apei calde menajere, folosirea apei pluviale, funcționarea eficientă a sistemelor de răcire și ventilare, iluminatul și reciclarea. În 2020, 154 de clădiri din România aveau statutul de clădire verde. În 2022, adaptarea la noua realitate a lumii pe fondul pandemiei și a conflictului din Ucraina poate fi făcută cu ajutorul consultanților specializați în punerea în aplicare a normelor BREEAM și LEED, ce permite companiilor să producă energie fosloind surse alternative, dar și să își scadă amprenta de carbon. Certificatele energetice vor rămâne și în 2022 instrumente eficiente pentru atragerea investițiilor verzi.
8. Industrii ineficiente energetic
Printre cele mai poluante industrii din România se află industria energetică, cea a construcțiilor, agricultura și transportul. Nu ar trebui să surprindă pe niciunul dintre noi faptul că industria energetică se află în fruntea listei. Aceasta contribuie cu aproape 30% din gazele cu efect de seră la nivel global.
În lume, cei mai mulți producători industriali și-au redus emisiile față de anii trecuți, în special producătorii de electricitate pe bază de cărbune, care au înregistrat scăderi ale producției pe fondul reducerii cererii de electricitate din perioada carantinei Covid-19.
Totuși, cărbunele se află în continuare pe primul loc în topul poluatorilor industriali și va rămâne în această situație dacă luăm în considerare previziunile din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC). În 2030, România va avea o producție de energie electrică folosind cărbune de 11.931 GWh, iar emisiile vor fi în jur de 11,86 Mt CO2. Având în vedere aceste previziuni și o raportare la anul 2019, producția de energie pe bază de cărbune s-ar reduce cu doar 3,6% până în 2030.
Soluțiile pe plan național privind îmbunătățirea eficienței energetice au în vedere creșterea ponderii de energie din surse regenerabile în consumul total de energie prin creșterea capacității instalate de centrale eoliene și fotovoltaice, precum și prin creșterea numărului de prosumatori. Strategia Energetică a României include și dezvoltarea unui Program Nuclear pe termen mediu și lung, modernizarea Complexului Energetic Oltenia și a Complexului Energetic Hunedoara și investiții ale companiilor Hidroelectrica și Romgaz.
9. Comercializarea energiei electrice și prosumatorii
Dependența de energie a unor state de alte state cu regimuri politice nedemocratice are un cost crescut. Acțiunile ofensive militare ale Rusiei în Ucraina au declanșat o nevoie urgentă de independență energetică și descentralizare în statele Uniunii Europene.
Departe de a fi un ideal acceptat doar de comunitățile din țările dezvoltate, micro-rețele de prosumatori au apărut si în țările în curs de dezvoltare și în zonele rurale. În unele cazuri, acestea oferă oportunități de electrificare și dezvoltare economică, iar in altele, o fiabilitate mai bună decât cea a rețelei centralizate.
România va avea la finalul anului circa 30.000 de prosumatori, conform estimărilor. Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Această estimare are la bază creșterea constantă a numărului de prosumatori pe parcursul anului 2021 și demararea unui nou program, Casa Verde Fotovoltaice, care încurajează producerea de energie solară. Provocările privesc însă lipsa de cunoștințe a românilor cu privire la statutul de prosumator, investițiile pe care ar trebui să le facă și modalitatea prin care pot traversa întreg procesul administrativ într-un mod corect și care să le asigure pe termen mediu recuperarea investiției. Dincolo de solutii deja implementate de ONG-uri precum Efden, care a elaborat un ghid al prosumatorului în colaborare cu Engie, sunt necesare acțiuni concrete ale Guvernului de educare a publicului larg cu privire la investițiile în panouri solare.
10. Hidrogenul - sursa de energie a viitorului?
Hidrogenul curat este noul trend în industria energetică la nivel global. Acesta se obține prin electroliza apei folosind electricitate din surse regenerabile și care nu emite gaze cu efect de seră în timpul producerii.
În 2021, sectorul hidrogenului s-a concentrat pe testarea felului în care poate fi reutilizată infrastructura de gaze pentru depozitare și transport pentru hidrogen. S-au reușit progrese la nivel tehnologic și s-a pregătit infrastructura. 50 de noi hub-uri de producere a hidrogenului au fost anunțate în 2021. Investițiile de 66 de miliarde de dolari făcute pe piața hidrogenului au dus la dublarea segmentului de hidrogen cu emisii scăzute de carbon în 2021, 75% dintre proiectele anunțate fiind în hidrogen verde.
În 2022, conform unui studiu Mackenzie, la nivel global, vom vedea ca principale realizări maturizarea proiectelor și asigurarea finanțării în sectorul hidrogenului. Se estimează ca mai multe proiecte vor ajunge într-un stadiu de dezvoltare avansată sau vor intra în construcție.
În România, companiile energetice și cercetătorii din domeniu au inițiat deja proiecte ce au la bază producerea de hidrogen. În lipsa unei strategii guvernamentale, însă, cererea de hidrogen verde va fi prea mică. Guvernul promite să aibă o strategie finalizată în 2023.
///
Raportul ”10 Trenduri și soluții pentru un viitor sustenabil în energie” este parte a programului Sustainable Futures, dezvoltat de Social Innovation Solutions, cu susținerea Fundației Coca-Cola și Raiffeisen Bank. Printre partenerii organizaționali se numără Departamentul de Dezvoltare Durabilă al Guvernului, Romanian Business Leaders, Confederația Patronală Concordia, WWF Romania, EFdeN, Consiliul Tineretului din România și Ambasada Sustenabilității.